Sacrum Profanum
Sacrul este o putere, o realitate prin excelență, pe când profanul este opusul acestuia, reprezentând lumea naturală și experiență cotidiană, așa definea Mircea Eliade "Sacrum Profanum". Aș vrea să vin și eu cu definiția mea pentru acest termen, doar ca vreau sa îl ancorez în sportul rege. Sacrum este stadionul într-o zi de meci, suporterii și coregrafia perfectă, acel moment când intră favoriții în teren, loialitatea absolută față de club, față de culori. Este o identitate care nu poate fi explicată în cuvinte, se simte și se trăiește! Asta este SACRUM! Fotbal trăit ca un ritual, nu ca un produs. Profanum sunt sponsorii, marketingul, acest fotbal corporatist care ne acaparează sportul preferat, un fotbal redus la o rutină de "biznis". Alăturați, cei doi termeni creaaza Sacrum Profanum, o antiteză ce există într-o simbioză perfectă sau îi putem spune într-un echilibru perfect, deoarece Sacrum nu poate fi înțeles în deplinătatea sa fără Profanum. Ai nevoie de întun...